Trei somități ale filmului și teatrului românesc, recompensate cu stele pe Aleea Celebrităților

Sâmbătă, în Piața Timpului din București, trei mari actori ai teatrului și filmului românesc – Valeria Seciu, Ion Besoiu și Rodica Mandache – au fost omagiați cu stele pe Aleea Celebrităților, în semn de recunoaștere pentru întreaga activitate în domeniul teatrului și filmului.

În deschiderea evenimentului, Sorin Oprescu, primarul Capitalei, a mulțumit celor trei actori pentru tot ce au făcut pentru poporul român.

Despre cariera și personalitatea Valeriei Seciu a vorbit Mișu Dinvale, directorul Teatrului Mic, care a spus că a acceptat fără să stea pe gânduri să facă un laudatio pentru colega sa, după care și-a dat seama că acest lucru este „extrem de dificil” de făcut.

„Să vorbești despre «vedeta» Valeria Seciu? În ziua de astăzi, vedeta este cine vrei și cine nu vrei. Să vorbești despre «starul» Valeria Seciu? Un termen americănesc, parcă văd o găleată cu bani de aur strălucind la soare. Mic, derizoriu. Să vorbești despre «doamna teatrului românesc»? Spre fericirea teatrului românesc, multe actrițe, la o anumită vârstă, pot să fie doamne și sunt doamnele teatrului românesc. Mi se pare prea puțin. Acum am importat și termenul de «prima doamnă» și îi măsurăm distanța de la genunchi până la capătul rochiei. Ce faci, Dinvale, cum te prezinți? Ai de prezentat o măreție a teatrului românesc”, a declarat Mișu Dinvale, mărturisind că s-a documentat pentru a face acest laudatio.

Directorul Teatrului Mic a mai spus despre Valeria Seciu că „niciodată n-a epatat printr-o ținută deosebită, în care, pe stradă, să întorci capul după ea”, fiind „de-o eleganță rafinată, dar nu provocatoare”.

Totodată, Mișu Dinvale a vorbit, pe scurt, despre rolurile pe care Valeria Seciu le-a interpretat de-a lungul carierei sale, precum și despre momentul în care a ales să înființeze un teatru nou în București, Teatrul Levant, unde actrița a jucat în spectacole semnate de Cătălina Buzoianu.

„Marele ei merit: anonimatul de pe stradă se transforma pe scenă. (…) De pe chipul ei spre sală trecea o transfigurare uriașă, pentru care publicul era absolut vrăjit. Puterea de transfigurare, puterea de a transmite sentimentul ăla era uriașă. Și atunci eu despre ce vorbesc? Despre vedeta? Am văzut cine e vedetă în ziua de azi. Despre doamna? Puțin. Despre… Mă gândesc că s-ar putea să spun că vorbesc despre divina teatrului românesc”, a completat Mișu Dinvale.

În aceeași ceremonie a fost omagiat și Ion Besoiu, despre care Sorin Oprescu a spus că încearcă, „cu toată știința” sa, să îl facă să „funcționeze la nivel optim”.

„Trebuie să vă spun foarte sincer că, după șapte ani de zile de Primăria Generală, n-am decât o certitudine: sunt cel mai bun chirurg dintre primarii generali și cel mai bun primar dintre chirurgi”, a precizat Sorin Oprescu, mărturisindu-i lui Ion Besoiu că atât el, cât și publicul prezent îl iubesc, îl respectă și își aduc aminte cu plăcere de vivacitatea și profesionalismul său, precum și de „încântarea sufletelor de care am avut parte cu toții”.

Criticul de teatru Marina Constantinescu a vorbit, la această ceremonie, despre Ion Besoiu, spunând despre marele actor, care a fost director al Teatrului Bulandra, că „a avut verticalitate, a știut să facă slalom printre teroarea cenzurii, a ideologiei și să scoată la rampă piese și spectacole excepționale, a știut să-și pună în valoare trupa, a știut să pună ochiul pe tinerii care absolveau și nu puteau să rămână în București, a adus în trupă mari nume și trupa întotdeauna și-a păstrat prospețimea, vibrația, energia, deschiderea”.

„Ion Besoiu este nu doar un mare actor, nu este doar unul dintre reperele Teatrului Bulandra, este un om extrem de cult, extrem de curios, un prieten fabulos, pe care te poți bizui în orice ceas al existenței tale, este acel însoțitor pe care ai vrea și oricine ar vrea să-l aibă în preajma lui”, a declarat Marina Constantinescu.

După cuvintele pe care le-au rostit participanții la ceremonie, actorul Ion Besoiu a spus că este foarte greu să-și păstreze „uzul rațiunii” și că va deveni „mai îngâmfat”.

„O să plec de aici, poate, mai îngâmfat, n-am fost niciodată îngâmfat, dar poate că ar trebui să fiu, ținând cont de ce au spus domniile lor și vreau le mulțumesc că m-au lădat așa, fără niciun fel de rezervă, și să mulțumesc tuturor colegilor care mi-au stat alături de-a lungul a 67 – 68 de ani de muncă pe scenă, pe platoul de filmare și de televiziune. Vă mulțumesc și dumneavoastră că ați venit aici să fim împreună. (…) Mă înclin în fața dumneavoastră, căci fără dumneavoastră noi n-am fi nimic”, a spus Ion Besoiu.

Totodată, la evenimentul de sâmbătă, din Piața Timpului, a fost omagiată și actrița Rodica Mandache. Sorin Oprescu a vorbit despre „omenia și sensibilitatea”, pe care actrița le are față de oameni, iar actorul Marius Manole a fost cel care i-a făcut laudatio Rodicăi Mandache, spunând că a învățat de la ea să aibă curaj, să fie demn, să aibă umor și multe alte lucruri, de aceea o parte din cariera sa i se datoarează.

„Există actori care pot depăși timpul lor, există actori care merg mai departe, există actori care se adaptează și care înțeleg timpul în care trăiesc, doamna Rodica face parte din acest tip de actori”, a mai spus Marius Manole.

Vizibil emoționată, Rodica Mandache le-a mărturisit celor prezenți că este o zi grea pentru ea.

„E o zi grea, o zi apăsătoare. N-ați crede. Bucuria apasă mai tare decât nefericirea. Mă bucur că sunt cu cei doi colegi ai mei, Valeria Seciu și Ion Besoiu”, a spus Rodica Mandache.

În cadrul evenimentului, actorii au primit câte o stea din aur din partea casei de bijuterii Sabion și buchete de flori.

Ion Besoiu s-a născut pe 11 martie 1931, la Sibiu. A debutat în 1957, dar consacrarea a venit abia după lansarea serialului „Toate pânzele sus”, în regia lui Mircea Mureșan, în care i-a avut ca parteneri pe actorii Ilarion Ciobanu și Jean Constantin. Timp de 16 ani, a jucat pe scena Teatrului „Radu Stanca” din Sibiu, după care s-a mutat la București, unde a jucat la Teatrul Bulandra și a fost, ulterior, timp de 12 ani, directorul acestei instituții.

Cele mai cunoscute roluri ale sale sunt Cloșca, în „Procesul lui Horia” (1967), Serebreakov, în „Unchiul Vanea” (1983), Polonius, în „Hamlet” (1985), Oronte, în „Mizantropul”(1989), Corifeu, în „Antigona” (1993), Ferapont, în „Trei surori” (1995), Senecus, în „Caligula” (1996), și Muhoiarov Ivan Matveevici, în „Oblomov” (2003). Printre filmele în care a jucat Ion Besoiu se numără „Furtuna”, „Neamul Șoimăreștilor”, „Haiducii”, „Răscoala”, „Mihai Viteazul”, „Ciprian Porumbescu”, „Păcală”, „Ion, blestemul pământului, blestemul iubirii”, „Ultima noapte de dragoste”, „Lumini și umbre”.

În 2001, a fost declarat cetățean de onoare al orașului Sibiu. Tot în 2001, cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani, a fost decorat cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler, o distincție care a subliniat contribuția lui Besoiu la „dezvoltarea artei teatrale românești, prin prestigioasa și remarcabila sa activitate de actor, director de teatru și pedagog”. În 2002, a primit premiul de excelență al cinematografiei române. Ion Besoiu este președinte executiv al Fundației „Sibiul Vechi. Sibiu – Hermannstadt”, asociație care îi ajută pe tinerii talentați și care oferă premii etnografilor. Are o bogată activitate în teatru și film, motiv pentru care actorul a fost omagiat cu două premii pentru întreaga activitate – din partea Uniunii Teatrale din România (UNITER), în 2008, și la gala Gopo din 2011.

Valeria Seciu s-a născut în București și a urmat cursurile Institutului de Teatru din Capitală, la clasa lui A. Pop Marțian, între 1960 – 1964, avându-l ca asistent pe Octavian Cotescu, cel care, ulterior, avea să-i devină soț. A debutat în 1964, pe scena Teatrului Național din București, alături de Ion Caramitru, în spectacolul „Eminescu”, de Mircea Ștefănescu, sub îndrumarea regizorului Sică Alexandrescu. Până să devină actriță a Teatrului Mic din București, Valeria Seciu a mai jucat la Teatrul Național din Cluj-Napoca, apoi la Teatrul Nottara și Teatrul Act din București. La începutul anilor 1990 a înființat și condus Teatrul Levant, unde a jucat în spectacole semnate de Cătălina Buzoianu.

De-a lungul carierei sale în teatru și în film, a obținut premiul Asociației Cineaștilor din România (1978), pentru rolul din filmul „Înainte de tăcere”. A primit de patru ori premiul UNITER, de două ori trofeul pentru cea mai bună actriță în rol principal, pentru partiturile din spectacolele „Spirit” (2002) și „Cum gândește Amy” (2006), în regia Cătălinei Buzoianu, premiul pentru cea mai bună actriță în rol secundar, pentru Gloucester din „Lear”, în regia lui Andrei Șerban (2008), și, în 2007, premiul pentru întreaga activitate.

Rodica Mandache s-a hotărât să devină actriță după ce a văzut-o pe Marieta Deculescu în rolul Necunoscutei din spectacolul „Steaua fără nume”, de Mihail Sebastian. Rodica Mandache s-a născut la Iași și a absolvit secția de actorie a Facultății de Teatru a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale'” din București, în 1964, la clasa profesorilor Octavian Cotescu și Pop Marțian. A debutat în anul I de facultate pe scena Teatrului Național din București, în spectacolul „Fiicele”, de Sidonia Drăgușanu. Până să devină actrița Teatrului Odeon, a jucat la instituții de profil din țară precum Teatrul „Maria Filotti” Brăila, Teatrul Național din Iași și la Teatrul Mic din București. A fost căsătorită cu fotograful Aurel Mihailopol. Împreună au o fiică, regizoarea Diana Mihailopol.

Pe lângă spectacolele de teatru, film și televiziune, Rodica Mandache este și profesoară de actorie la Universitatea Hyperion, Facultatea de artă, și are o bogată activitate publicistică, iar printre volumele publicate se numără scenariul pentru teatru radiofonic „Povestea Elisabetei Rizea”, făcut după cartea Irinei Nicolau, „Surâsul și lacrima scenei” (1998), „O carte atipică despre un actor atipic: Ștefan Mihăilescu-Brăila” (2010).

În 2007 a primit premiul UNITER pentru cea mai bună actriță într-un rol secundar, pentru rolul Adel din spectacolul „joi.megaJoy”, de Katalin Thuroczy, în regia lui Radu Afrim. A primit premiul pentru cea mai bună interpretare feminină, pentru rolul Anița din spectacolele „Anița Nandriș-Cudla – Amintiri din viață” și „Anița Nandriș-Cudla – 20 de ani în Siberia”, după un scenariu radiofonic de Magda Duțu și Raisa Radu. În 2009 a primit trofeul pentru întreaga activitate la premiile Municipiului București pentru artă și cultură, secțiunea artele spectacolului.

Aleea Celebrităților (Walk of Fame) este un proiect cultural inițial de Teatrul Metropolis, Primăria Capitalei și Cocor și găzduiește stele ale celor mai cunoscuți artiști români din lumea filmului și a teatrului, în semn de prețuire a valorilor culturale din România.

Celebrul Walk of Fame românesc a fost inaugurat în ianuarie 2011. Pe Aleea Celebrităților din Piața Timpului strălucesc deja stelele altor mari personalități, precum Florin Piersic, Victor Rebengiuc, Radu Beligan, Amza Pellea (postum), Ștefan Iordache (postum), Maia Morgenstern, Alexandru Tocilescu, Tamara Buciuceanu-Botez, Ileana Stana Ionescu, Sebastian Papaiani, Ion Caramitru, Draga Olteanu Matei, Mircea Albulescu, Mariana Mihuț, Marin Moraru, Iurie Darie, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale”, Horațiu Mălăele, George Mihăiță, Costel Constantin, Alexandru Arșinel, Ion Dichiseanu și Sergiu Nicolaescu (postum).

(Serviciul Foto al MEDIAFAX vă pune la dispoziție imagini de la eveniment)